Filip Jianu – la Jocurile Olimpice pentru Tineret, Buenos Aires, octombrie 2018
Filip Jianu a fost desemnat “Juniorul anului 2018” la Gala Tenisului Românesc.
O decizie incontestabilă, căci Filip este primul român în clasamentul combinat ITF al juniorilor – locul 15 – şi singurul prezent în top 100; în imediata vecinătate sunt poziţionaţi Nicholas Ionel (103, 16 ani), Cezar Creţu (107, 17 ani), Nini Dica (110, 17 ani) şi Sebastian Gima (152, 16 ani).
Filip a început anul pe locul 71, dar datorită unei serii excelente de 6 rezultate la simplu, respectiv la dublu – câte se iau în considerare în alcătuirea liniei de clasament a juniorilor – a progresat până pe locul actual.
Dintre acestea trebuie neapărat subliniate:
- victoriile de turneu – Grad 1 Casablanca la simplu şi Campionatele Europene – Grad B1 – Klosters, la dublu
- finalele de la Grad 1 Asunción la simplu şi Grad 1 Nürnberg, la dublu
- semifinalele de la Grad 1 Berlin şi Grad 1 Eddie Herr, la simplu şi cele de la Australian Open şi Grad A Milano, la dublu
- sfertul de finală de la Jocurile Olimpice pentru tineret, la simplu
El a jucat şi 6 turnee în acest sezon în circuitul seniorilor reuşind să acumuleze 8 puncte ATP: 4 la ITF 25k+H Bacău şi câte două la ITF 15k Birmingham, Alabama şi Pensacola, Florida.
Toate cele 3 turnee fiind de categoria 15.000 USD, ele vor fi convertite anul viitor în 54 de puncte ITF – 27 pentru sfertul de la ITF25+H Bacău, câte 12 pentru cele două sferturi de la turneele 15k din SUA şi încă 3 pentru calificarea pe tabloul principal la ITF 25k Piteşti – care îl poziţionează pe locul 853, în nou înfiinţatul clasament ITF World Tennis Tour.
El se pregăteşte de 3 ani la Bradenton, în Florida, unde beneficiază de o bursă din partea Academiei IMG. Aceasta îi oferă facilităţi de antrenament, cazare, masă, tratament medical, dar doar atât timp cât se pregăteşte acolo, nu şi alt sprijin, cum ar fi deplasări la turnee, sau antrenor / fizioterapeut / preparator fizic la acestea.
Astfel că Filip îşi împarte timpul între perioadele în care se pregăteşte în Florida, cel dedicat şcolii pe care o urmează la Bucureşti şi cel destinat turneelor.
În sezonul viitor, Filip îşi propune să se concentreze pe turneele din circuitul seniorilor, ITF World Tennis Tour M(en)15k, iar la juniori va aborda turneele de Mare Şlem.
În Circuitul de Tranziţie – la turneele de 15.000 şi 25.000 USD (doar în 2019) – în funcţie de locul pe care îl ocupă în clasamentul combinat al juniorilor, aceştia vor avea locuri rezervate pe tablourile principale.
Noul sistem de disputare şi de punctare al circuitului ITF – cu reverberaţii importante şi asupra circuitelor ATP şi WTA – reprezintă în opinia mea, cea mai importantă restructurare în tenis de la începutul Erei Open.
Şi, din nefericire, tenisul românesc este luat pe nepregătite de acestea. O politică ce dăinuie de multă vreme şi care nu a încurajat tinerii – marii performeri de astăzi s-au realizat datorită familiilor sau a unor sponsori izolaţi – ne va pune la începutul anului viitor într-o situaţie dură: mult mai puţine jucătoare în clasamentul WTA, mai puţin de o mână în cel ATP, doar un junior în top 100 al clasamentului combinat al Băieţilor şi Smaranda Corneanu (17 ani) – prima în cel al fetelor – locul 206.
În aceste condiţii, în care viitorul se anunţă sumbru, federaţia de specialitate fiind măcinată şi de conflicte – ofer un link către articolul reputatei jurnaliste Cezara Paraschiv de la Pro Sport, căci nu sunt familiarizat cu subiectul – putem să-i înţelegem pe tinerii tenismeni care, fie aleg să reprezinte alte culori, fie lasă tenisul pe planul doi – cel puţin pentru o vreme – în favoarea studiilor.
Ca să revenim la Filip – al 5-lea (!) pe lista de acceptare la Australian Open 2019 – şi ca să ieşim din logica “lipsa banilor la Federaţie, căci în niciun domeniu nu sunt bani”, o discuţie deseori tratată ipocrit şi care nu duce nicăieri, ne întrebăm de ce, de-a lungul timpului, nu au fost elaborate de către “forul tutelar” proiecte care să includă sprijinirea celor mai talentaţi juniori şi căutate sponsorizări private pentru materializarea acestora.
Aşa, rămâne tot în seama părinţilor să se ocupe de partea materială sau să o completeze, cu tot ce implică respectivul demers.
